Mesaj Patriarhal Pentru Sfintele Paști (2020)

Mesaj Patriarhal
Pentru Sfintele Paști

N° de protocol 270

† BARTOLOMEU
CU HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOPUL CONSTANTINOPOLULUI,
NOUA ROMĂ ȘI PATRIARH ECUMENIC
HARUL, PACEA ȘI MILA LUI HRISTOS CEL ÎNVIAT CU SLAVĂ SĂ FIE CU TOATĂ PLEROMA BISERICII

* * *

Iubiți Frați Ierarhi, cinstiți frați și fii preaiubiti în Domnul,

Ajungând cu bine Sfintele Paști și împărtășindu-ne cu bucuria Învierii, să cântăm pe Domnul Slavei care prin moarte a învins moartea și împreuna cu El l-a înviat pe Adam și tot neamul omenesc, deschizând tuturor porțile Raiului.

Slăvita Înviere a lui Hristos este asigurarea că moartea nu domina viața lumii, ci că Domnul care a abolit puterea morții, cunoscut ca Logos neîntrupat, apoi Cuvant întrupat pentru noi, din dragoste pentru omenire, mort ca om și înviat cu autoritate, Dumnezeu fiind, care va veni cu slavă, să împlinească Iconomia dumnezeiască.

Învierea, taină și realitate, constituie centrul vieții bisericești. Cultul luminos, sfintele taine, viata-n rugăciune, postul și asceza, misiunea pastorală și dreapta mărturisire în lume răspândesc in lume mireasma bucuriei pascale. Viața credincioșilor în Biserică este un Paște continuu; este “o bucurie de sus”, “bucuria mântuirii”, dar și “mântuirea ca bucurie” .

De aceea slujbele Săptămânii Mari nu sunt triste ci pline de puterea biruitoare a Învierii. Ele arată ca nu crucea (suferința) are ultimul cuvânt în iconomia mântuirii omului și a lumii. Acest lucru îl prevestește deja Sambata lui Lazar. Prin învierea din morți a prietenului Său apropiat, Hristos prefigurează “învierea cea de obște” (învierea tuturor). Versul “ astăzi s-a spânzurat pe lemn” atinge apogeul în invocarea finală: “arată-ne nouă și Sfântă Învierea Ta”. Înaintea Epitafului cântăm: “Prăznuim și slăvim Patima Ta, cântam Îngroparea și Învierea Ta”. De asemenea la Slujba Învierii proclamăm cu glas mare adevăratul sens al Crucii: “Prin Cruce a venit bucurie la toată lumea”.

Ziua “pe deplin sfântă” a Pastelui este răsăritul “celei de-a opta zi”, începutul unei “noi Creații”, pregustarea Învierii noastre, marea “minune a mântuirii mele” . Este certitudinea vie că Domnul a fost chinuit și răstignit pentru noi, “a înviat pregătind pentru noi Învierea cea veșnică și Înălțarea” . De-a lungul întregii perioade pascale, imnurile bisericești canta cu o nemaiauzită poezie sensul antropologic al slavitei Învieri a lui Hristos, trecerea umanului de la sclavie la adevărata libertate, “urcușul, drumul către pamantul fagaduintei” . Aceasta innoire in Hristos se continua in Biserica prin sensul Sfintei Împărtășanii în lume, ca “mărturisire a Adevărului prin Iubire”, cooperare a omului cu Dumnezeu pentru transfigurarea lumii, spre prefigurarea plenitudinii epifaniei finale a dragostei divine în Împărăția ce va să vină.

A tări in Hristos cel inviat inseamnă a proclama Evanghelia “pana la marginile pămantului”, după exemplul Apostolilor, inseamnă a marturisii in fapta harului venit si in așteptarea “noii creații” unde “moartea nu va mai fi; unde nu va fi nici doliu, nici strigăt, nici suferință” .

Credința în Învierea lui Hristos și împreuna cu El a invierii noastre nu neaga existenta dureroasa a mortii, a suferintei si a crucii în viața lumii. Sa nu fugim din fata crudei realități; sa nu ne înarmăm psihologic prin credința împotriva morții. Știm totuși ca aceasta viața nu este viața deplină, aici suntem doar “trecători”, știm că ii apartinem lui Hristos și că înaintăm către împărăția Sa cea veșnică. Prezența suferinței și a morții, oricat de greu ar fi de acceptat, nu constituie realitatea ultimă. Aceasta realitate est abolirea definitivă a morții. În Împărăția lui Dumnezeu nu e nici suferință, nici moarte ci viată fără de sfârșit. “Mai înainte de cinstită răstignirea Ta, moartea era înfricoşată oamenilor”, spune cantarea sfanta, “ iar după mărita patimă s-a făcut omul înfricoşat morţii” . Credința în Hristos ne da putere, rezistenta și răbdare pentru a suporta toate încercările. Hristos este cel care “vindeca toata boala și ne izbaveste de moarte”. El a suferit pentru noi și a făcut cunoscut oamenilor ca Dumnezeu “este întotdeauna de partea noastra”, iubirea de oameni a lui Dumnezeu e cuprinsa in Adevarul Sau. Aceasta voce a dragostei divine răsună în cuvintele adresate de Hristos paraliticului: “Ai încredere, fiule” și femeii suferind de scurgere de sange: “Ai încredere, fiica!” ; în cuvintele de dinaintea Patimilor: “Nu va temeti, Eu am biruit lumea!” si “Curaj Pavele!” adresate Apostolului Neamurilor care era în temnița, amenințat cu moartea.

Teribila pandemie provocată de noul coronavirus demonstrează cât de fragilă este fiinta umana, cat de usor cade pradă fricii și disperării, cât de slabă e cunoștința și increderea-n sine, cât de perimată e idea ca moartea e sfarsitul definitiv al vieții iar pentru a-i face fata e suficient sa o uiti sau sa o refulezi. Situațiile limită demonstrează ca omul este incapabil de a gestiona cu fermitate propria existență, atunci cand crede că moartea este o realitate invincibilă și o limită de netrecut. Nu putem fii oameni fara speranta eternității. Aceasta speranță dăinuie și însufleteste inimile medicilor, asistentelor, infirmierelor, voluntarilor, donatorilor și a tuturor celor care ajută cu curaj pe toți frații lor aflati in suferinta, cu abnegatie si dragoste. În aceasta criza inedită, ei sunt cei care transmit învierea și speranta lumii de azi. Ei sunt “bunii Samariteni” care cu riscul vieții lor, pansează rănile varsand pe ele untdelemn și vin; sunt “oamenii din Cirene” contemporani pe Golgota saloanelor pline de paturi cu bolnavi.

Cu aceste gânduri, cinstiți frați și fii preaiubiti în Domnul, dăm slavă Numelui Domnului înviat, cel mai mare dintre toate numele, care a izvorât viața propriei Sale lumini și care face ca totul să strălucească de bucuria Învierii. Ne rugam Doctorului sufletelor si al trupurilor noastre, Dătătorul Vieții și Învierii, ca în negraita Sa iubire de oameni, sa ne daruiasca pretiosul dar al sănătății și să ne călăuzească pașii pe drumul cel bun, ca dumnezeiescul da al libertății acordat omului sa fie considerată deja aici pe pamant ca fiind o prefigurare a desăvârșirii acesteia în împărăția cerească ce va sa fie a Tatălui și a Fiului și a Sfantului Duh.

Hristos a inviat!
Fanar, Sfintele Pasti 2020

+Bartolomeu al Constantinopolului
Impreuna fervent rugator în Hristos Domnul